13.3 C
Sibiu
vineri, martie 29, 2024

Povestea unui șef de promoție: „Suntem suma oamenilor care trec prin viaţa noastră şi a experienţelor pe care le acumulăm”

Cele mai citite

Adelina Sânziana Chelniciuc este șefa promoției 2013 a secției de Jurnalistică. A terminat cei  3 ani de facultate cu media 9.95, iar licența a luat-o cu 10. O tânără cerebrală, care știe să surprindă esențialul fără a se pierde în detalii. Zilele  trecute, în cadrul Facultății de Științe Socio-Uman șefii de promoție de la toate secțiile au fost premiați în Aula „Avram Iancu” a Universității „Lucian Blaga”. Adelina s-a numărat printre ei, iar pentru că a dovedit că are stofă de lider, ne-am decis să vedem ce perspective are și cum se vede  jurnalismul din România de pe băncile facultății de profil.

Reporter: De ce jurnalistică? Când și cum a început să se contureze dorința de a urma cursurile Facultății de Jurnalistică? 

Adelina Sânziana Chelniciuc: Undeva în clasa a X-a, un post de radio local (din Oneşti, judeţul Bacău) a oferit ONG-ului în care activam pe atunci o oră pe săptămână pentru o emisiune de tineret. Am fost aleasă pentru a modera acea emisiune, iar în momentul în care am intrat pentru prima dată într-un studio şi am transmis live am simţit că nu vreau să fac altceva în viaţă. De atunci am început să colaborez cu diferite ziare locale şi am simţit că mi-am găsit sensul. Era exact etapa marilor întrebări şi a marilor căutări, iar acest moment a marcat aşezarea mea pe un făgaş pe care nu-l voi regreta niciodată.

 

Rep: Cum ai evoluat și care au fost proiectele în care te-ai implicat pe perioada facultății?

A.S.C.: Începutul facultăţii a fost şovăielnic şi dificil. Terminasem liceul tot şefă de promoţie, luasem Bacalaureatul cu notă mare, aşteptările erau pe măsură şi asta se resimţea pe deplin. Cred că asta e cel mai dificil, să te ridici întotdeauna la înălţimea aşteptărilor. Media celor trei ani de facultate a fost, cu aproximaţie, 9.95, iar licenţa am luat-o cu 10. Pe parcursul acestor ani m-am implicat în destule activităţi, atât din domeniul jurnalistic, cât şi legate de viaţa studenţească şi de managementul universitar. Am scris pentru publicaţiile facultăţii, „Sibiul Universitar“ şi „Cuvinte online“, iar în fiecare vară m-am întors în Oneşti şi am lucrat pentru acelaşi post de radio care m-a ajutat să îmi descopăr pasiunea pentru acest domeniu (Connect Fm), precum şi pentru un ziar local, Ora 25. Anul trecut, acelaşi ziar m-a numit redactor-şef pentru o perioadă de 3 luni, experienţă care mi-a fost benefică pentru a înţelege pe deplin, şi din altă perspectivă, munca depusă pentru ca un ziar să vadă lumina tiparului. Pe de altă parte însă, m-am implicat şi în tot ce ţine de viaţa studenţească: fac parte în continuare din Consiliul Facultăţii şi din Senatul Universităţii, precum şi din numeroase comisii (de cazare, pentru burse etc).

 

Rep: Există un proiect pe care îl ai mai aproape de suflet?

A.S.C.: Foarte mult şi-a pus amprenta asupra mea activitatea din mediul non-guvernamental. Am continuat să ţin legătura cu ONG-ul în cadrul căruia am activat pe parcursul liceului (Asociaţia de Tineret Onestin), iar acum desfăşor acolo, în fiecare an, o Şcoală de vară de jurnalism pentru tineri de liceu, în încercarea de a le trezi interesul pentru acest domeniu. Tot prin acest ONG am participat la numeroase trainning-uri în domeniul jurnalismului, dar nu numai, atât în ţară cât şi în străinătate. 

Rep: În facultate ți-a plăcut să studiezi ceva anume?

A.S.C.: Mi-am dorit mult să studiez jurnalismul, aşa că nu cred că a fost materie care chiar să nu-mi placă. Bineînţeles, unele m-au pasionat mai mult, cum ar fi specializarea radio, de exemplu.

 

Rep: Care a fost „cea mai înțeleaptă” frază pe care ai auzit-o pe perioada facultății?

A.S.C.: Sincer, nu cred în citate şi fraze motivaţionale, aşa că nu consider că există o singură frază pe care să o pot numi „cea mai înţeleaptă“. Fiecare profesor, prieten, cunoştinţă din aceşti trei ani şi-a pus amprenta asupra mea cu vorbele potrivite, la momentul potrivit. În fond, suntem suma oamenilor care trec prin viaţa noastră şi a experienţelor pe care le acumulăm. 

 

Rep.: Ce-ți place să faci în timpul liber? Care sunt pasiunile care te relaxează?

A.S.C.: Îmi place mult fotografia şi o practic încă la un nivel amator, trebuie să recunosc. O fotografie spune întotdeauna mai mult decât o mie de cuvinte. De asemenea, orice mă poate relaxa atunci când se acumulează stresul: o carte bună, o plimbare cu bicicleta, o ieşire cu prietenii.

Rep.: Care este cartea preferată și idealul în care crezi?

A.S.C.: De departe, romanul „Roşu şi negru“, al lui Stendhal, deoarece ilustrează exact parvenitismul atât de des întâlnit în zilele noastre şi arată cum un om poate fi distrus de propriile pasiuni şi obsesii. Cu alte cuvinte, ne învaţă să ne temperăm. Un ideal ar fi acela de a nu cădea niciodată în capcana compromisului, indiferent dacă voi reuşi sau nu să fac o carieră în jurnalism.

 

Rep.: Acum ce urmează?

A.S.C.: Greu de spus. Urmează, cu siguranţă, studii de masterat, şi apoi un doctorat, fie în ştiinţele comunicării, fie într-un domeniu apropiat. Până atunci însă mai e şi prefer să iau lucrurile pas cu pas. De aceea, în prezent, îmi caut serviciu, iar mai departe vom vedea. Aş vrea să lucrez, în principal, în domeniul pentru care m-am pregătit. De asemenea, îmi doresc mult să ţin trainning-uri pe comunicare şi dezvoltare personală, pentru tineri, dar nu numai. Deşi ar fi ideal să lucrez în jurnalism, consider, totuşi, că pregătirea jurnalistică deschide porţi spre diferite domenii, de aceea nu exclud nicio posibilitate. 

 

Rep.: Fiind absolventă de jurnalistică, ce părere ai despre presa din România? Ce așteptări ai de la acest domeniu?

A.S.C.: Există câteva tendinţe lamentabile ale presei din România. Mai întâi ar fi tabloidizarea, e păcat că pentru numeroase instituţii de presă scandalul primează în faţa promovării adevăratelor valori. În al doilea rând e politizarea. Departe de a mai fi câinele de pază al democraţiei, presa devine, de multe ori, păzitorul finanţatorului, ceea ce e regretabil. Nu e ceva ce ţi se predă în şcoală, iar atunci când te izbeşti de realitate alegi să o faci sau nu. Aşteptări de la acest domeniu, în sine, nu am, nu aş putea avea pretenţia că, fiind un absolvent în plus care se va numi „jurnalist“, voi revoluţiona presa. Aşteptări pot avea doar de la mine, şi pe primul plan s-ar afla, aşa cum am spus, evitarea com
promisurilor.

 

Rep.: Ce ar trebui schimbat în presa din România? 

A.S.C.: Ca să vorbim despre schimbări în presa din România ar trebui să schimbăm societatea în ansamblul ei. Ori nu putem fi atât de idealişti. Cred că schimbarea ar trebui să plece de la fiecare jurnalist în parte. Am observat nu de puţine ori reticenţa şi chiar teama oamenilor atunci când apari cu un reportofon sau cu un microfon în mână. Ar trebui să ne întrebăm de ce, care practici îi fac pe oameni să ne privească astfel şi să începem schimbarea chiar de acolo. 

 Rep.: Ce părere ai despre tinerii care termină o facultate și profesează în cu totul alt domeniu?

A.S.C.: Acum trei ani aş fi răspuns foarte tranşant la această întrebare, considerând e inutil să faci o facultate dacă lucrezi în alt domeniu. Astăzi însă, concepţia mi s-a schimbat total, deoarece îi înţeleg pe deplin. Lucrurile nu sunt albe sau negre şi ar fi reducţionist să gândim astfel. Există tineri care termină o facultate şi vând la magazinul din colţ, sunt sigură că nu o fac de plăcere, ci de nevoie, şi nu e nicio ruşine, dar sunt şi aceia care ajung să realizeze chiar mai multe, depărtându-se de domeniul pe care l-au aprofundat prin studii, iar pentru ei am tot respectul.

 

Rep.: Unde crezi că ai putea să profesezi? În provincie sau în București? Crezi că provincia îți oferă șansa să faci jurnalism de performanță?    

A.S.C.: Cu siguranţă, capitala oferă mai multe oportunităţi în acest domeniu. E şi normal să fie astfel. Personal însă, nu îmi doresc să lucrez în Bucureşti, cel puţin nu deocamdată. Consider că şi în provincie apar cu prisosinţă subiecte, acţiuni sau probleme care trebuie aduse în atenţia publicului larg.

Rep.: Ce nu poți învăța într-o facultate de jurnalism?

A.S.C.: Nici în facultate, nici în practica jurnalistică nu poţi învăţa să rămâi om. Este, totuşi, ceva ce nu ar trebui să uite niciun practician al jurnalismului. 

 

Biografie

Data nașterii 24.06.1991

Studii: Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, specializarea Jurnalism, promoţia 2013

Colegiul Naţional Grigore Moisil Oneşti, specializarea Filologie intensiv Lb. Engleză, promoţia 2010

 

spot_img
spot_img
Ultimele știri

Retrospectivă. Primarii Sibiului 1990 – 2024

Activitatea Primăriei Sibiu, după Revoluția din 1989, se împarte în două perioade distincte: înainte și după Klaus Iohannis, în...
spot_img
Shortcode field is empty!

Știri pe același subiect